sâmbătă, 28 august 2010

Lumina asta toata da prea multe umbre. Sunt inca aici si inca imi doresc sa uit. Sunt toata pielea mea care miroase a tine, mult timp dupa ce tu nu mai esti. Sunt toate gesturile mele care incearca sa ascunda o feminitate care vrea sa iasa. Sunt toate propozitiile pe care vreau sa ti le spun, dar le ascund zi de zi si le pastrez pentru seara asta in care ai stiut sa iti dai seama ca va defini o rascruce. Sunt toate proiectiile pe care le rasfrang asupra ta. Sunt toti barbatii care au trecut prin viata mea si golul imens. Sunt tot ce imi e frica pentru ca exista o luna la dispozitie. Sunt toata speranta ca numai asa se poate.

Sunt blugii mei care ma arunca spre inaltimi si sunt toata puterea din lume pentru ca mai pot sa ascund. Sunt tot timpul din lume pentru ca inca mai pot sa zambesc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu